Iubitorii de animale sunt diferiți genetic față de ceilalți oameni

Cercetătorii scoţieni au descoperit o anumită diferenţă genetică la oamenii care manifestă o mai mare compasiune faţă de animale şi au avansat teoria potrivit căreia empatia acestor persoane ar putea fi inscripţionată în ADN-ul lor, relatează Press Association.

Loading...

Acea diferenţă a fost remarcată într-o genă implicată în sinteza hormonului oxitocină – cunoscut şi sub numele de “hormonul iubirii” -, despre care oamenii de ştiinţă ştiu deja că stimulează legăturile sociale între oameni.

Este pentru prima dată când acest hormon a fost asociat şi cu relaţiile dintre oameni şi animale, afirmă autorii studiului, care speră că descoperirea lor ar putea să contribuie la dezvoltarea unor strategii pentru a ameliora bunăstarea animalelor.

Experţii de la Institutul Roslin din cadrul Universităţii Edinburgh şi de la Rural College din Scoţia (SRUC) au analizat eşantioane de ADN prelevate de la 161 studenţi voluntari.

Voluntarii au fost invitaţi să completeze şi un chestionar redactat pentru a măsura empatia lor faţă de animale.

Cercetătorii scoţieni au descoperit că studenţii cu cel mai ridicat nivel de empatie faţă de animale prezentau o versiune specifică a genei implicate în sinteza oxitocinei.

Oamenii de ştiinţă au mai descoperit că femeile au reacţionat mai des într-o manieră pozitivă faţă de animale decât bărbaţii, la fel ca voluntarii care lucrau deja şi aveau profesii în domenii asociate cu îngrijirea animalelor.

Este cunoscut deja faptul că atitudinea oamenilor faţă de animale este influenţată de o varietate de factori sociali, precum experienţele din prima parte a vieţii, trăsăturile de personalitate şi credinţele religioase, au explicat autorii studiului.

Potrivit experţilor scoţieni, este pentru prima dată când oamenii de ştiinţă au arătat că şi genetica poate să joace un rol în acest proces.

Studiul a fost publicat în revista Animals.

Reportaj în cotidianul The New York Times despre urșii gunoieri din Transilvania

Prestigiosul cotidian american The New York Times a dedicat un reportaj situației bizare pentru un occidental a urșilor care ajung în zonele urbane în România, jurnaliștii îndreptându-și atenția asupra localității Băile Tușnad, din Transilvania.

Cu habitatul obișnuit diminuat, urșii bruni de la Băile Tușnad s-au orientat către salubrizare. Localnicii stau și privesc, cei care se ocupă de protecția mediului vor să protejeze animalele, iar vânătorii vor să vâneze. Cam așa s-ar rezuma tema reportajului din ”orașul din Transilvania în care urșii și oamenii se ciocnesc la coșul de gunoi”.

Articolul vorbește despre cazuri de curioși care vin special să vadă marile carnivore pe viu, despre localnici răniţi de urs şi despre vânători care îşi spun ofurile și dorințele.

Jurnaliștii precizează de la început că habitatele urşilor s-au micşorat şi, în căutare de hrană, tomberonul oamenilor devine o opţiune pentru aceștia.

Prea mari posibilități de distracție nu sunt în zonă, barurile și restaurantele se închid înainte de 11 seara, deci cele mai vii locuri din oraș sunt cele din apropierea locurilor de depozitare a gunoaielor, unde pot apărea urșii bruni, în căutare de mâncare.

Articolul începe cu un cuplu tânăr care aşteaptă, într-o maşină, să apară un urs lângă coşurile de gunoi, pe o stradă din Băile Tuşnad. „Asta e atracţia din zonă“, le spune jurnaliştilor Hunor Stekbauer, un localnic în vârstă de 26 de ani.

În zona Băilor Tuşnad, cunoscute odinioară pentru apele vindecătoare, unii hrănesc urşii, alţii vin să-i vadă şi să-i fotografieze, şi mai sunt şi aceia care poartă urmele atacurilor urşilor.

„Băile Tuşnad au devenit faimoase drept locul din Europa unde se pot vedea urşi. Practicile de vânătoare şi moştenirea fostului dictator Ceauşescu au permis populaţiei de urs să se înmulţească“, se arată în articol.

Despre oraş se mai spune că şi-a pierdut strălucirea imperială, iar locuinţele pitoreşti, din lemn, contrastează cu blocurile ridicate în comunism şi cu recentele construcţii din sticlă şi oţel.

În timp, teritoriul urşilor s-a micşorat, defrişările şi culesul de ciuperci şi fructe de pădure de către oameni i-au făcut să iasă din păduri şi să caute hrană în oraşe. Au distrus grădini, au ucis sau rănit animale domestice şi oameni.

Un vânător din Tuşnad, Jeno Kovacs, în vârstă de 47 de ani, a declarat celor de la The New York Times că e nevoie de o vânătoare selectivă în caz contrar, urşii vor muri loviţi de maşini ori trenuri sau otrăviţi de oameni.

De partea cealaltă, ecologiştii luptă pentru viaţa fiecărui exemplar.

Deși vânătoarea selectivă nu a început încă, planul a atras opoziția feroce din partea organizațiilor precum Fondul Mondial pentru Natură, care spune că sacrificarea nu este o metodă eficientă de a controla populația ursilor și că numărul de urși din regiune a fost umflat de cei în favoarea vânării lor.

“Majoritatea a decis, și asta înseamnă vânătorii”, a spus Cristian-Remus Papp de la W.W.F. România.

În plus, spun ecologiștii, mass-media au prezentat urșii ca răufăcători. Când un urs a rănit un băiat de 8 ani în mai, lângă Călugăreni, un site de știri a publicat imagini ale rănilor sale. Când guvernul a acordat permisiunea de a ucide ursul, a fost publicată online o fotografie a carcasei sale flancată de doi vânători.

Papp a recunoscut că numărul atacurilor raportate a crescut, dar a spus că, în majoritatea cazurilor, oamenii provocau urșii. El a spus că animalele care s-au apropiat de oameni erau de obicei tinere, “un pic prostuțe și fără teamă”.

„Când urşii şi oamenii dau nas în nas, întâlnirea poate fi violentă. Vara trecută, o femeie din Ungaria a fost rănită când a încercat să-şi facă un selfie cu un urs la Lacul Sfânta Ana, în apropiere de Băile Tuşnad“, scriu jurnaliştii americani.

Ei au vorbit şi cu un localnic pe care întâlnirea cu ursul, în urmă cu vreo 30 de ani, l-a desfigurat. „Nu am mai văzut vreun urs de atunci“, le-a declarat bărbatul.

Un alt localnic care se prezintă drept „păstorul de urşi“, Janos Szin, face ghidaje pentru cei ce vor să vadă ursul în habitatul său natural.

 

 

Lasă-ne un comentariu!
Loading...

Lasă un răspuns

x

Check Also

Faceţi cunoştinţă cu Gringo – Motănelul mustăcios care topeşte orice inimă cu drăgălăşenia lui

Nu există nicio îndoială că pisicile ocupă primele locuri în topul preferinţelor utilizatorilor de internet ...

error: Content is protected !!